Urasc ca sunt atat de 'femeie' (cu toate lucrurile negative pe care le implica acest fapt)... urasc ca am acele 'mood swings' (pe romana fitze), ma supar din orice kkt si apoi realizez si brusc sunt draguta (idiotic me!).
Urasc ca atunci cand incerc sa-mi schimb lichidul de parbriz as face un subiect foarte amuzant pentru un filmulet pe youtube cu 'da, este femeie' (imaginati-va o tipa cu manusi de piele in mana cautand intr-o carte unde este clapetica de deschidere a capotei, cautand si a doua clapetica de sub capota, cautand cum sa fixeze capota in sus, incercand sa desurubeze capacul de la tubul unde se toarna lichidul ca apoi sa descopere ca de fapt trebuie sa traga. Puteti vizualiza si zambetul tamp de la sfarsit ca iei, am reusit sa pun lichid de parbriz la masina, da?)! Dar sa continuam.
Urasc ca sunt naiva (as putea sa incerc sa nu mai fiu, dar atunci chiar nu as mai avea nicio sansa ca viata sa fie atat de frumoasa)!
Urasc ca nu prea reusesc sa tin minte ca oamenii sunt rai si ca daca m-au injunghiat de cateva ori pe la spate probabil o vor face in continuare! (nu-i asa, Mihaela si Eugen?)
Urasc ca, desi nu recunosc niciodata, imi pasa ce cred ceilalti si nu suport sa fie cineva suparat pe mine!
Urasc ca ma plictisesc ingrozitor de repede de orice as face si sfarsesc prin a-mi baga picioarele. Incep sa invat singura diverse limbi, ajung intr-un anumit punct, apoi ma plictisesc. Am facut pe rand atletism, vioara, scrima, dansuri, cursuri de pictura, dar da, m-am plictisit!
Urasc ca inca nu mi-am dat seama ce vreau de la viata si incotro ma indrept!
Urasc ca traiesc din plin atat cartile cat si filmele. Ca plang la o drama, ca unele carti ma intriga atat de tare incat nu mai dorm noaptea, ca nu ma voi uita niciodata singura la un film de groaza pentru ca tremur de frica de fiecare data.
Urasc ca imi place sa fiu indragostita si ca ma arunc cu capul inainte de fiecare data. Unii oameni ar putea sa se gandeasca inainte daca persoana respectiva este potrivita pentru ei, eu nu.
Urasc ca ma descarc pe cei de langa mine atunci cand sunt suparata si obosita desi ei nu au nicio vina.
Urasc ca nu sunt in stare sa fiu draguta cu mama mea decat atunci cand imi amintesc asta. Ca probabil nu stie cat de mult o iubesc, apreciez si respect.
Urasc ca atunci cand incerc sa-mi schimb lichidul de parbriz as face un subiect foarte amuzant pentru un filmulet pe youtube cu 'da, este femeie' (imaginati-va o tipa cu manusi de piele in mana cautand intr-o carte unde este clapetica de deschidere a capotei, cautand si a doua clapetica de sub capota, cautand cum sa fixeze capota in sus, incercand sa desurubeze capacul de la tubul unde se toarna lichidul ca apoi sa descopere ca de fapt trebuie sa traga. Puteti vizualiza si zambetul tamp de la sfarsit ca iei, am reusit sa pun lichid de parbriz la masina, da?)! Dar sa continuam.
Urasc ca sunt naiva (as putea sa incerc sa nu mai fiu, dar atunci chiar nu as mai avea nicio sansa ca viata sa fie atat de frumoasa)!
Urasc ca nu prea reusesc sa tin minte ca oamenii sunt rai si ca daca m-au injunghiat de cateva ori pe la spate probabil o vor face in continuare! (nu-i asa, Mihaela si Eugen?)
Urasc ca, desi nu recunosc niciodata, imi pasa ce cred ceilalti si nu suport sa fie cineva suparat pe mine!
Urasc ca ma plictisesc ingrozitor de repede de orice as face si sfarsesc prin a-mi baga picioarele. Incep sa invat singura diverse limbi, ajung intr-un anumit punct, apoi ma plictisesc. Am facut pe rand atletism, vioara, scrima, dansuri, cursuri de pictura, dar da, m-am plictisit!
Urasc ca inca nu mi-am dat seama ce vreau de la viata si incotro ma indrept!
Urasc ca traiesc din plin atat cartile cat si filmele. Ca plang la o drama, ca unele carti ma intriga atat de tare incat nu mai dorm noaptea, ca nu ma voi uita niciodata singura la un film de groaza pentru ca tremur de frica de fiecare data.
Urasc ca imi place sa fiu indragostita si ca ma arunc cu capul inainte de fiecare data. Unii oameni ar putea sa se gandeasca inainte daca persoana respectiva este potrivita pentru ei, eu nu.
Urasc ca ma descarc pe cei de langa mine atunci cand sunt suparata si obosita desi ei nu au nicio vina.
Urasc ca nu sunt in stare sa fiu draguta cu mama mea decat atunci cand imi amintesc asta. Ca probabil nu stie cat de mult o iubesc, apreciez si respect.
3 comments:
mă bucur că nu-s singura pe Pământ :))), dar sunt supărată că nu-s şi eu naivă (poate viaţa ar fi roz)
Nu ar fi roz, dar ai trai cu iluzia ca este... :D.
n-ar fi rău nici aşa, decât să cred că totu-i negru...mai bine roz.
Trimiteți un comentariu