Pe la sfarsitul liceului, in acea perioada cand ma preocupa foarte mult soarta viitoarei mele facultati [si asta din cauza faptului ca mi-am ales un profil la liceu pe care l-am detestat], am facut un test de orientare profesionala. De fapt, chiar doua teste. Ca nu am tinut oricum cont de ele este cu totul altceva. Unul dintre teste l-am facut la facultatea de Drept pentru a-mi spune spre ce tip de cariera ar trebui sa ma indrept [eu mi-am ales traducerile si mi-a iesit ca nu m-as potrivi deloc - pfff, trebuia eu sa ascult sau nu?!], iar celalalt la mine la liceu, mult mai complex, care era format din mai multe probe si care trebuia sa-mi zica tipul de caracter, personalitatea, abilitatile, etc. Si pe care de altfel nu l-am terminat caci m-am plictisit dupa primele doua zile [aparent nu trebuia sa fac decat vreo 2 sau 3 probe pe zi ca sa iasa rezultatele concludente].
Si ca sa incheiem cu introducerea, caci da, postul asta are un scop in sine, singurul rezultat pe care-l tin minte, pe langa cel de inteligenta la care aveam un punctaj foarte mare [daca nu v-ati prins ca sunt desteapta va spun eu acum], era cel care-mi masura capacitatea de luare a deciziilor. Si la care am nimerit efectiv cateva raspunsuri corecte. Spun am nimerit si efectiv, pentru ca ma uitam la situatiile prezentate si mi se parea imposibil de luat o decizie asa ca dupa cateva tentative esuate de a gandi raspunsurile am inceput sa le pun la 'feeling'. Bineinteles, tot gresite. Ca sa extindem un pic situatia, this shit happens everytime. Oricum, mi-am dezvoltat o capacitate impresionanta de a ma impaca cu multitudinea de alegeri gresite si de a le bloca, so it's ok.
Ma intreb oare cum e atunci cand iei o decizie si esti convins 100% ca este cea buna.
Si ca sa incheiem cu introducerea, caci da, postul asta are un scop in sine, singurul rezultat pe care-l tin minte, pe langa cel de inteligenta la care aveam un punctaj foarte mare [daca nu v-ati prins ca sunt desteapta va spun eu acum], era cel care-mi masura capacitatea de luare a deciziilor. Si la care am nimerit efectiv cateva raspunsuri corecte. Spun am nimerit si efectiv, pentru ca ma uitam la situatiile prezentate si mi se parea imposibil de luat o decizie asa ca dupa cateva tentative esuate de a gandi raspunsurile am inceput sa le pun la 'feeling'. Bineinteles, tot gresite. Ca sa extindem un pic situatia, this shit happens everytime. Oricum, mi-am dezvoltat o capacitate impresionanta de a ma impaca cu multitudinea de alegeri gresite si de a le bloca, so it's ok.
Ma intreb oare cum e atunci cand iei o decizie si esti convins 100% ca este cea buna.
6 comments:
Alegerile te duc unde esti azi. Crezi ca viata ta acum e asa deplorabila?.. Atunci?!
Si inca ceva, o decizie greista pe moment poate fi o alegere buna pe termen lung.
So chill & just be yourself.
Da, da... si pana la urma viata este doar o insiruire de decizii proaste care pana la urma duc la ceva bun. O iei la stanga, si la stanga, si la stanga, si la un moment dat te trezesti la dreapta pe drumul cel bun. Nu stii de ce, dar ce mai conteaza :).
P.S. Si se vede ca I'm not chillin' :-S ?!
Mai! Irinel! Nu exista alegere 100% corecta, nici 100% gresita. Mai ales cand vine vorba de sexul frumos! Si de cel urat, evident. :D Tre` sa ne impacam, sa luam ce-i bun in ale` rele, sa radem si eventually sa crapam cu zambetul pe buze. (optimist, nu? :D )
Nimeni nu-ţi garantează o sută de procente.
Dar EU îţi garantez că indiferent dacă iei decizia bună sau nu, în momentul în care eşti pusă în faţa opţiunilor şi nu faci nici un compromis să mergi pe drumul pe care-l crezi şi-l simţi în acel moment potrivit, n-o să regreţi vreodată vreo decizie.
Şi aici vreau să mai fac o precizare - sunt incluse în categoria "decizii" şi situaţiile în care ai putea să schimbi drumul pe care eşti şi n-o faci din frică sau pasivitate. Asta tot o decizie se numeşte.
Exemplu concret : din clasa a-ntâia ştiam că vreau să fac o facultate centrată pe calculator. După ce-am intrat la Automatică şi Calculatoare şi-am făcut doi ani, mi-am băgat picioarele şi-am lăsat-o baltă, decepţionat de ce-a avut să-mi ofere. Şi n-am să regret vreodată lucrul ăsta. :)
@Anonim Hmmm... nu! :) Nu-mi mai place sa fiu ipocrita si sa crap cu zambetul pe buze. Nimeni nu merita sa ma simt eu prost pentru ca mint doar ca sa se simta el bine sau doar ca sa avem o relatie armonioasa care de fapt se bazeaza pe toleranta si compromisuri.
@Viorel Da, pai vezi, aici sta tot secretul. Sa nu faci niciun compromis in legatura cu drumul pe care-l simti in acel moment potrivit. Si exact la deciziile si situatiile in care ai putea sa schimbi drumul dar nu o faci din frica sau pasivitate ma refeream. Eu sunt de parere ca daca nu sunt fericita TREBUIE sa schimb ceva si trec dintr-o schimbare intr-alta si adesea din rau la mai rau. Pf, poate doar pe moment, astept sa vina partea cu satisfactia unei decizii bine luate care sa ma aduca intr-un prezent mai bun in viitor.
Iar cu facultatea, bun exemplu. Eu mi-am dorit sa fac traduceri, primii doi ani eram acel student vesnic prezent la ore, vesnic cu temele facute si cu medii enorme (no need to laugh and point out), iar in momentul in care m-am angajat in domeniu, am rezistat 2 saptamani si am realizat ca nu este ceea ce-mi doresc. Asta este pe scurt povestea celor 24 de restante din prezent :D. Te admir oricum ca ai avut curajul sa-ti bagi de tot picioarele si sa nu regreti asta.
Poate ar fi trebuit să mă prind totuşi mai repede, nu să stau doi ani aiurea acolo (da, şi eu am avut medii foarte mari, însă a fost prima şi singura dată în viaţă când m-am străduit să învăţ ceva ce nu-mi plăcea), însă stând atâta m-am convins 100% că nu e de mine.
Cât despre a întreprinde ceva dacă nu eşti fericită, mi se pare cea mai sănătoasă atitudine pe care o poţi avea în privinţa asta. Şi te felicit sincer că ai avut puterea să-ţi dai seama sau să simţi că aşa trebuie să faci în general.
Dacă nu există pasiune, dacă nu există dedicare, dacă nu există fericire, nimic nu are rost. Eu sunt hedonist, fac doar ce-mi place, şi asta contribuie la lipsa de regrete de până acum. Ceea ce-ţi doresc şi ţie. :P
Trimiteți un comentariu