Mie imi place sa cred ca toti oamenii sunt buni pana la proba contrarie... si chiar si atunci, fiecare om are dreptul sa greseasca de cateva ori fara a i se pune o eticheta pe frunte. Aseara discutam cu niste colegi intr-o bodega spaniola despre ´omul roman´, citandu-l pe Iulian, concluziile fiind, evident, cliseele deja stiute, manelist prost crescut, etc. Lucru total neadevarat. Sincer, de cativa ani, da, ma mai lovesc din cand in cand de cate un om de o prostie inimaginabila, dar observ ca am evoluat ca popor... oarecum. Ma uitam la prietenii mei care pur si simplu gandesc, la oamenii cu care lucrez, la cei cu care intru in contact inevitabil pentru a-mi face meseria... nu sunt perfecti cu totii dar nu, refuz sa cred ca romanul a ramas la gandirea de acum 10 ani si ca suntem cu totii niste manelisti prost crescuti.
0 comments:
Trimiteți un comentariu