8 mai 2008

Eu dau vina pe copilarie...

Serios ca da... imi place sa ma ascund asa, si sa-mi caut motive pentru care sunt intr-un fel sau altul, pentru care imi place un anumit tip de persoane si pentru care detest un altul, motive pentru care eu pot sa ma feresc sa devin prea apropiata de oameni, motive pentru timiditate si pentru lupta impotriva ei. Motive pentru tooooate lucrurile care merg tampit in viata mea.

Si nu o vad ca pe o fuga de responsabilitate, oricum imi asum toate idioteniile pe care le cred, spun si fac (cel mai adesea toate trei deodata - vin la pachet), ci mai degraba ca pe o motivatie. Intotdeauna o actiune trebuie sa aiba un motiv... si daca nu are... gasim :).

7 comments:

aikisan spunea...

Cred ca e o etapa in viata oricui. "Traumele" copilariei :))

Si vrei sa zici ca nu ai "pur si simplu"?

o picătură spunea...

motivele mele sunt puse pe categorii. nu pot nici chiar aşa să le bag pe toate în aceeaşi oală :D, dar asta cu copilăria merge cel mai des ;)) e mai simplu

Anonim spunea...

Eu obisnuiesc sa dau vina pe parinti, pe informatii genetice si pe alte chestii pe care nu le-am putut controla, deci unde nu e vina mea, nu-i asa? :D

Totusi, atunci cand sunt sigur cu mine si nu ma aude altcineva, obisnuiesc sa mai concluzionez ca sunt tampit, distrus iremediabil la unele chestii.

Daaar tu fiind femeie, sa-ti spun un secret, poti sa dai mereu vina pe un barbat. Preferabil pe un barbat din apropiere, pe care poti da vina pentru orice. Nu ai un prieten sa poti da vina pe el? Eu asa am fost "educat" prin diverse relatii :P Deci vezi ce copilarie traumatizanta in cazul meu.

Daca ma gandesc mai bine, totusi cel mai bine nu mai dai vina pe nimeni si nimic, mananci o prajitura mare si dulce dar fara sa ti se faca rau si gata, viata e frumoasa, perfecta, sublima ;)

R.

Marcel spunea...

Kit-ul cu cred, spun, fac... cred ca vine tocmai din acea responsabilitate pe care ti-o asumi; ceea ce nu e un lucru rau deloc... ce nu inteleg in cazul asta: de ce te mai ascunzi, daca tot te declari responsabila?

Ireena spunea...

@aikisan nop. Nu exista pur si simplu. Totul are o explicatie :D

@o picatura daaa.

@R. - clar, informatia genetica face toata diferenta, deci esti acoperit.
- eu am invatat ca momentele de sinceritate maxima cu mine nu-s dintre cele mai fericite. Si incercand sa renunt la masochism le evit pe cat posibil.
- de ce vrei tu sa-mi dai idei d-astea? Sunt intr-o perioada a vietii in care incerc sa fiu buna cu barbatii :)).
- tre sa fie buna rau prajitura aia ca sa-mi ofere senzatia ca viata e frumoasa, perfecta si sublima... hm... special brownie? :D

@marcel pentru ca la un moment dat e greu sa pice totul in capul tau.

Anonim spunea...

Nu pot sa concluzionez decat ca ai multa vointa si esti pusa pe fapte bune - renunti la masochism, esti buna cu barbatii... sau cel putin incerci. Si intentia conteaza, restul nu mai consemnam :)

Special brownie yap ;)

Chestia cu "sunt intr-o perioada a vietii in care incerc sa fiu buna cu barbatii" imi place cel mai mult... mai mult ca prajitura :)) Pot sa spun doar ca imi place cum gandesti :D

Ireena spunea...

@R. Mai mult decat prajitura :-o?! Awwww... thx ;;).

Trimiteți un comentariu